Este a patra lună calendaristică, are 30 de zile cu ziua de 13 ore, iar noaptea de 11 ore.Denumirea lunii aprilie derivă de la latinescul ''aprilis'', dar și din cuvântul ''aperire'' (a deschide), care mai înseamnă și a înflori (pentru copaci și flori). În prima zi din aprilie, avea loc un festival în cinstea zeiței Venus. Este posibil ca această lună să se fi numit inițial ''aphrilis'', nume ce deriva din Afrodita, zeiță din mitologia greacă.

Soarele — Luna 
Soarele: la începutul lunii răsare la ora 06 h 57 m și apune la ora 19 h 43 m, iar la sfârșitul lunii răsare la ora 06 h 08 m și apune la ora 20 h 19 m.

Luna — reprezintă perioada de timp cât durează o rotație a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute și 3 secunde, aproximativ 29 zile și jumătate. În această mișcare se disting patru faze: Lună Nouă, Primul Pătrar, Lună Plină, Ultimul Pătrar.

Fazele Lunii: la 3 aprilie — Luna la Primul Pătrar 21 h 39 m; la 11 aprilie — Lună Plină (Luna începe să descrească) 09 h 08 m; la 19 aprilie — Luna la Ultimul Pătrar 12 h 57 m; la 26 aprilie — Lună Nouă (Luna începe să crească) 15 h 16 m, potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".

La 21 aprilie se face trecerea în semnul zodiacal — Taur.

În tradiția noastră populară, luna aprilie se numește: prier, florariu, traista-n băț. Această perioadă înseamnă timp favorabil, prielnic holdelor și turmelor de vite. 

Dacă vremea este frumoasă și călduroasă în luna aprilie, atunci luna mai va avea vreme rece, cu înghețuri, iar vara va fi furtunoasă. Când vremea e înșelătoare, cu timp friguros și secetos pentru semănături, potrivit prezicerilor din tradiția populară aprilie anunță sărăcie, recolte slabe. În aprilie, continuă semănăturile de primăvară, se tund oile înainte de a fi urcate la munte, se construiește sau se repară țarcurile și oboarele pentru vite.

Anul acesta, luna aprilie este marcată de marea sărbătoare a creștinilor, cea a Sfintelor Paști, aniversată pe 16-18 aprilie. Săptămâna dinaintea sărbătorii Sfintelor Paști se numește Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, fiind marcată de o serie de slujbe religioase, prin care se face pomenirea Patimilor și a Răstignirii Mântuitorului. Săptămâna care urmează Sfintelor Paști este denumită Săptămâna Luminată. Săptămâna Patimilor și Săptămâna Luminată reprezintă perioadele cele mai importante și mai sfânte din viața creștinilor.

Sărbătoarea din duminica care precede Paștele, dedicată zeității romane a florilor, Flora, peste care creștinii au suprapus sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, este numită de români — Floriile. La semnificația veche, de reînviere a naturii, când înfloresc florile, salcia și pomii fructiferi, s-au adăugat funcții și semnificații noi, legate de cultul moșilor și strămoșilor (pomeni, curățirea mormintelor și cimitirelor, înfigerea în morminte a ramurilor de salcie etc.), potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul ''Zile și mituri. Calendarul țăranului român'' (2000).

Ramurile de salcie, simbol al fertilității și al vegetației de primăvară, se aduc la biserică pentru a fi sfințite și, apoi, se împodobesc icoanele, ușile și ferestrele sau se păstrează peste an pentru tratarea diferitelor boli.

Sărbătorile din aprilie cu dată fixă sunt: Ziua Păcălitului, Antipa, Sângiorzul Vacilor, Sângiorz, Marcul Boilor, și cu dată mobilă: Lăzărelul, Moșii de Florii, Floriile, Joimari, Paștele, Paștele Blajinilor, Matcălăul, Ropotinul Testelor, care cuprind numeroase obiceiuri și practici tradiționale grupate în două scenarii rituale de înnoire a timpului — Paștele și Sângiorzul. sursa agerpres